COPILUL DIN INTERIOR

Ideea copilului interior a fost introdusă în psihologie pentru prima dată de Carl Jung. Copilul interior – numit și copilul divin sau adevăratul sine – se referă la acea parte a personalității adulte care păstrează comportamente, atitudini, modele de gândire reprimate sau neînțelese începând din copilărie.

Majoritatea dintre noi avem tendința de a trata copilul interior în același mod în care părinții noștri ne-au tratat în copilărie: dacă au fost excesiv de critici, și noi vom deveni, față de noi înșine excesiv de autocritici, mai ales față de impulsurile copilărești și iraționale. Dacă am fost neglijați, și noi tindem să neglijăm nevoile copilului interior…

Traumele sau evenimentele neînțelese in copilărie lasă copilului interior sentimente de rușine, de neacceptare, de lipsă de încredere de sine, ceea ce înseamnă că el va simți că trebuie să-și ascundă experiența și emoțiile pentru a supraviețui, pentru a se adapta mediului.

De exemplu, dacă ai fost controlat de părinți sau ai fost învățat să crezi că ești iubit și acceptat doar dacă ești "bun" în viziunea lor, atunci înveți cum să-ți ascunzi emoții cum ar fi tristețea sau mânia.

Dacă ai experimentat respingerea, abandonul sau abuzul, ai învățat să ascunzi durerea pentru că te temi că ai putea fi rănit sau respins din nou.

Dacă ai învățat că trebuie să fii bun pentru a câștiga dragostea, poți ajunge cu ușurință în relații de codependență.

Și dacă ai învățat să ascunzi sau să reprimi durerea, este foarte posibil să preferi să nu construiești relații solide pentru a te feri de suferință.

Semne că în tine există un copil rănit:

• Lipsa constantă de încredere în tine, în ceilalți și în viață

• Sentiment constant de rușine și îndoială

• Te confrunți frecvent cu stări de anxietate

• Frica de intimitate

• Probleme cu autoritatea și ierarhia

• Obișnuiești să judeci, să critici, să condamni și să-i învinovățești pe alții pentru problemele tale

• Te lași ușor condus de mânie, resentimente, gelozie, frică, rușine și vină

• Ai un sentiment constant de singurătate, izolare și separare de toată lumea

• Ai probleme în a crea relații armonioase

• Te simți responsabil pentru faptele părinților și a fraților tăi

Când nu conștientizezi aceste probleme și ignori Copilul Interior:

• Reacționezi exact ca un copil în trup de adult

• Nu poți să te relaxezi și să apreciezi viața

• Nu ești capabil să gestionezi stresul

• Nu te simți complet viu

• Iei totul prea în serios, în special înfrangerile și momentele de cotitură

• Dezvolți comportamente de dependență

Așadar...

Ești pregătit să-ți îmbrățișezi Copilul Interior?

Să îi acorzi timp?

Să-i asculți nevoile?

Să-i spui că-l iubești?

Să-i dai încrederea de care are nevoie?